Traducere oblige în Dicționarul Englez Român

oblige

(ə'blīj )


verb tranzitiv
a indatora
a face (cuiva) un serviciu
a constrange, a obliga, a sili
(jur.): a obliga; a lega

am much obliged to you = iti sunt foarte recunoscator; iti raman foarte indatorat
oblige us with your presence! = onorati-ne cu prezenta dv.!
am obliged to do it = sunt oblibat s-o fac



Antonime:
(verb) disoblige



Sinonime:
(verb) accommodate, bind, compel, hold, obligate