Traducere vestige în Dicționarul Englez Român

vestige

('vestij )


substantiv
urma
vestigiu
(biol.): organ atrofiat
(fig.): urma
semn

vestiges of an old culture = vestigii ale unei vechi culturi
he hasn`t a vestige of common sense = nici urma de bun-simt la el




Sinonime:
(substantiv) shadow, tincture, trace